TEXTUL EXPLICATIV, ARGUMENTATIV ȘI DIALOGAL

FIȘĂ DE LUCRU

OBIECTIVE/CONTEXT

  • să prezentăm tiparele textuale din punct de vedere teoretic;
  • să vă arătăm cum se identifică tiparele, în funcție de ce caracteristici;
  • în această fișă ne vom ocupa detaliat de textul explicativ, de cel argumentativ și de cel dialogal.

PARCURS

Azi cu toții ne exprimăm în moduri diverse, în funcție de ceea ce ne dorim să transmitem prietenilor, colegilor sau părinților noștri.

Din acest motiv avem nevoie de texte diverse. Pentru a transmite cât mai bine informația, s-au definit secvențe de text, numite și tipare textuale:

Tipar narativ

Tipar descriptiv

Tipar dialogal

Tipar explicativ

Tipar argumentativ

Imaginați-vă că există două tipuri mari de texte: texte literare și texte nonliterare, iar în interiorul acestor texte se pot regăsi, într-o măsură mai mare sau mai mică, aceste tipare textuale. 

REȚINEM că tiparele textuale se regăsesc și în literar și în nonliterar!!! Nu există o formulă sau o lege de utilizare a acestor tipare, ele se folosesc în funcție de intenția pe care o are autorul textului și de tipul de text pe care vrea să-l creeze. 

TEXTUL EXPLICATIV

Pentru a înțelege mai bine cum identificăm un anumit tipar textual, haideți să luăm un singur subiect și să vedem cum se schimbă textul. De exemplu, dacă ne gândim la Dunăre, mai precis la Delta Dunării, să vedem întâi cum vă este explicat în manualul de geografie:

Geografie: manual pentru clasa a VIII-a / Mărculeț Ioan, Lungu Marius, Popescu Manuela, Mărculeț Cătălina, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 2020

Asta înseamnă că în manuale există deseori secvențe explicative pentru că încearcă să vă facă să înțelegeți ce este Delta Dunării și să se clarifice anumite aspecte.

Observăm: 

  • ce se explică? – Delta Dunării;
  • verbele sunt la prezent –  este, are, se întinde;
  • câmp lexical specific: fluvio-lacustră, teritoriu, podiș, vărsarea;
  • cel care face explicația nu se observă la nivelul textului.

TEXTUL ARGUMENTATIV

Apoi, dacă ar trebui nu să explicăm cuiva ce este Delta Dunării, ci să convingem pe cineva de ce anume se ascunde acolo, am fi nevoiți să construim un text argumentativ. Și am formula astfel:

Delta Dunării este un labirint de lacuri cu cea mai mare biodiversitate de pe planetă. În primul rând, Delta s-a format de-a lungul a 10.000 de ani și este considerată cel mai tânăr pământ românesc, fiind o rezervație a biosferei. De exemplu, sunt aproape 5500 de specii reprezentate de stuf, rogoz sau papură, iar pe marginea canalelor se regăsesc nuferi albi sau galbeni. Așadar, este un spațiu unic, inclus în patrimoniul UNESCO.

Să analizăm mai atent:

  • există o teză, o premisă, o idee centrală care se pune în discuție: Delta Dunării este un labirint de lacuri cu cea mai mare biodiversitate de pe planetă;
  • se aduc argumente: În primul rând, Delta s-a format de-a lungul a 10.000 de ani și este considerată cel mai tânăr pământ românesc, fiind o rezervație a biosferei;
  • sunt conectori logici: în primul rând, în al doilea rând, pe de o parte, pe de altă parte, totodată, de asemenea, desi, totuși, în ciuda faptul că, de exemplu, de pildă, în concluzie, așadar;
  • se aduc dovezi, exemple pentru a întări ceea ce se spune în argument: De exemplu, sunt aproape 5500 de specii reprezentate de stuf, rogoz sau papură, iar pe marginea canalelor se regăsesc nuferi albi sau galbeni;
  • există o concluzie aflată în relație cu premisa: Așadar, este un spațiu unic, inclus în patrimonial UNESCO.

Ca să observați mai clar diferența dintre explicativ și argumentativ, aceleași informații din textul argumentativ sunt transpuse în manualul de geografie astfel:

TEXTUL DIALOGAL

Nu în ultimul rând, să vedem cum vorbim cu cineva despre Delta Dunării. De exemplu:

 – Spuneți-mi despre proiectele pe care le aveți în derulare.

 – Sunt un copil al Deltei și întotdeauna am spus că tot ce am obținut eu în cariera sportivă și în general în viață se datorează faptului că vin de acolo, vin din mijlocul acestor oameni minunați. De la ei am învățat lucruri frumoase, respect față de muncă, față de oameni și întotdeauna mi-am zis să fac ceva și pentru ei. 

(Interviu, Povești fabuloase cu legendarul Ivan Patzaichin! 

Proiectele de suflet, Delta Dunării – comoară a României, a omenirii… cel mai frumos loc de pe Pământ)

Cu toții cred că v-ați dat seama că e vorba de un interviu în care se adresează o întrebare și se oferă un răspuns. Acest tip de text dialogal este cel mai ușor de identificat, deoarece redă interacțiunea verbală dintre oameni. În textul epic, replicile personajelor vor fi marcate prin linii de dialog, iar în textul dramatic apar numele personajelor, ale celor care rostesc replicile.

Exemplu:

Bălcescu: Dacă mi-ar îngădui Știrbey să cobor, aș merge pe jos până la București, pentru ca să simt pământul sub tălpi… Să mă lovesc de toate glodurile drumului.

Alecsandri: Cum poți să vorbești așa?… Aici te-ar ucide viscolele și toamnele ploioase… îți trebuie soare mult…

Bălcescu: Ce știi tu? Ce știți voi? (merge la balustrada vaporului). Uite, vezi tu Dunărea asta mâloasă? Vezi cerul ăsta cenușiu? De ieri stau pe punte și m-am simțit mai bine decât pe Mediterana ta însorită. Am ascultat până am adormit orăcăitul broaștelor astea de la Galați, și niciodată nu m-a pătruns mai adânc.

(Bălcescu, Camil Petrescu)

Observăm:

  • că este un dialog între două personaje: Alecsandri și Bălcescu; 
  • că există întrebări și răspunsuri;
  • există interacțiune între ei;
  • replicile sunt conectate între ele; 
  • în fața replicilor sunt numite personaje

 Rezultă că avem de-a face cu un text dialogal.

CONCLUZII

  • secvența explicativă o regăsim în definiții, scheme, rețete, instrucțiuni, prospecte, în manuale;
  • secvența argumentativă apare în editoriale, cronici, comentarii, dezbateri, texte de opinie, în monologul unei persoane care încearcă să convingă asupra unor idei;
  • secvența dialogală este reprezentată de dialogul dintre personaje, în vorbirea de zi cu zi, în piese de teatru, în dezbateri, în interviuri.

DESCARCĂ FIȘA DE AICI: TIPARE TEXTUALE 1