FIȘĂ DE LUCRU

OBIECTIVE/CONTEXT

1. să definim cuvântul și să analizăm cum se modifică sensul unui cuvânt;
2. să discutăm despre sinonimie, antonimie, polisemie și câmp lexical;
3. să identificăm sensurile unui cuvânt;
4. să citim un articol de dicționar pentru a ne clarifica sensurilor cuvintelor.

PARCURS

Știm cu toții că avem fiecare dintre noi cuvinte pe care obișnuim să e folosim: forță, bine boss, stăm pe spate, mișto, nașpa, bombă, blană și multe altele de genul acesta. Acum avem noroc că avem o limbă vie, în continuă schimbare, avem peste 67000 de cuvinte în dicționarul din 2016, deci avem de unde alege pentru a ne exprima corect și cu efect asupra celor din jur.

Cuvântul reprezintă unitatea fundamentală a limbii;

      

Sensul cuvântului – în funcție de context și de intenția celui care comunică, cuvântul poate fi folosit cu:

sens propriu = sensul obişnuit

• de bază – primul sens la care ne gândim
• secundar – sensul care rezultă dintr-o asemănare (depinde de context)

sens figurat = sensul neobişnuit (depinde de context)

Exemplu:  gură

sens propriu de bază – Mi-a intrat praf în gură. (gura omului)

sens propriu secundar – Au acoperit gura de canal. / Gura cuptorului este mare.

sens figurat – ”Pe-un picior de plai/ Pe-o gură de rai” – din balada Miorița, unde cuvântul gură intră în componența unei metafore.

Relațiile semantice (relațiile de sens) dintre cuvinte se stabilesc în context.

Sinonimie – este relația care se stabilește între cuvinte cu sens asemănător sau identic;

• • • identice (perfecte sau totale) – sunt rare și se întâlnesc, de obicei,  în cazul terminologiei științifice; (natriu = sodiu, lift = ascensor, lunar = selenar)

1. 1. • imperfecte (aproximative/parțiale)  – se pot înlocui doar în anumite contexte; (de exemplu: mare, băiat mare = băiat înalt, notă mare = notă bună, apă mare = apă adâncă, cameră mare = cameră spațioasă)

– relația de sinonimie se poate stabili între:

• • două cuvinte (sinonimie lexicală) – citeț = lizibil,spaimă = teamă, a ajunge = a sosi

• • un cuvânt și o expresie/locuțiune (sinonimie lexico-frazeologică) – a fugi = a o lua la sănătoasă, regret = părere de rău

• • două expresii/locuțiuni (sinonimie frazeologică) – a-i suna ceasul = a da ortul popii

ATENȚIE  – sinonimele se dau în funcție de contextul în care se folosesc cuvintele.

Antonimie – este relația care se stabilește între cuvinte cu sens opus;

      – antonimele se pot exprima prin:

• cuvinte diferite – liniște – gălăgie, corect – greșit
• același cuvânt, derivat cu un prefix negativ – liniște – neliniște, corect – incorect, normal – anormal

Polisemie – este fenomenul prin care un cuvânt dezvoltă mai multe sensuri sau nuanțe de sens,  înrudite între ele (poli = numeros, mai mult, -ă, -i, -e ; sema =  semn, sens);

a scoate

• a scoate ceva din frigider = a lua ceva din frigider
• a scoate o carte = a publica o carte
• a scoate câinele la plimbare = a duce câinele la plimbare
• a scoate medicamentele de la farmacie = a cumpăra medicamentele
• a scoate ideile principale = a nota ideile principale

a face

• a face de mâncare – a găti
• a face o greşeală la matematică – a greşi
• a face de serviciu – a lucra
• a face exerciţii– a rezolva
• a face un meci – a se juca
• a face linişte – a se linişti
• a face case– a construi
• a face gălăgie – a vorbi/a striga 
• a face un tablou – a picta, a crea
• a face experimente – a realiza

Câmpul lexical – este alcătuit din cuvinte și grupuri de cuvinte asociate după un sens mai general;

Exemplu: câmpul generat de cuvântul „casă”

1. 1. • cu înţelesul spaţiu cu diverse destinaţii, construcţie mare include termeni ca: imobil, cămin, clădire, bloc, hală, edificiu, palat, vilă, hardughie etc. 

1. 1. • cu înţelesul spaţiu cu diverse destinaţii, construcţie modestă, generează câmpul: bordei, colibă, foişor, gheretă, chioşc, cabană, sălaş, magazie etc. 

1. 1. • dacă se pleacă de la înţelesul construcţie cu destinaţia „de locuit”, câmpul va selecta numai termeni care corespund sensului menţionat: imobil, cămin, clădire, bloc, palat, vilă, colibă etc. 

1. 1. • dacă accepţia de pornire se restrânge şi mai mult – construcţie, locuinţă temporară: cămin, internat, cazarmă, hotel, han, azil, sanatoriu, cabană etc.

Când doriți că aflați sensul unui cuvânt sau dacă doriți se verificați dacă folosiți corect cuvântul într-un anumit context, trebuie utilizat dicționarul. 

De exemplu, dacă dorești să afli sensul cuvântului masă, deschizi Dicționarul explicativ al limbii române, unde vei găsi următorul articol:

MÁSĂ¹, mase, s. f. 1. Mulțime compactă de oameni, considerată ca o unitate; grupare mare de oameni cu anumite caractere comune; cercuri largi ale populației. ◊ Loc. adj. De masă = care cuprinde, care antrenează o (întreagă) colectivitate umană. ◊ Cântec de masă (sau de mase) = cântec cu conținut patriotic, având un caracter mobilizator. 2. Îngrămădire de elemente (de aceeași natură ori diferite) care alcătuiesc împreună un singur corp; (totalitatea unui) corp format printr-o asemenea îngrămădire de elemente. ◊ Masă verde = nutreț pentru vite; furaj. Mase plastice = materiale plastice. Masă de aer = porțiune imensă, relativ omogenă, a troposferei, cu proprietăți distincte față de porțiunile înconjurătoare. ◊ Loc. adj. și adv. În masă = a) în cantitate mare; masiv. Transporturi în masă; b) cu toții; în număr mare. ♦ Cantitate mare din ceva (în raport cu restul ansamblului). ◊ Masa vocabularului = partea cea mai mare și mai mobilă a vocabularului. ♦ Corp solid, compact; bloc. 3. (Fiz.) Cantitatea de materie a unui corp considerată ca o mărime caracteristică (în raport cu volumul). ◊ Masă atomică = greutate atomică. Masă moleculară = greutate moleculară. Masă specifică = densitate. 4. (Jur.) Totalitate a creditelor sau a datoriilor unui falit; fond bănesc al unei succesiuni sau al unei întreprinderi lucrative. – Din fr. masse.

                                              (***DEX)

Observăm că:

1. • se menționează accentuarea corectă a cuvântului pe vocala A;
   • cifra 1 indică numărul de ordine al omonimelor, adică cuvântul masa are un omonim care va fi explicat în următorul articol;
   • este oferit pluralul cuvântului, partea de vorbire (este substantiv), genul (este feminin);
   • cifrele 1, 2, 3,4 semnalează că sensurile prezentate sunt înrudite explicit, clar;
   • se oferă și exemple de locuțiuni;
   • iar semnul ♦  denotă că sensul este dependent de un sens principal anterior menționat. 

DESCARCĂ FIȘA DE AICI: CUVÂNTUL 

CITEȘTE ȘI DESPRE FELUL ÎN CARE PUTEM COMPARA DOUĂ TEXTE.