Români de poveste: Henri Coandă

Știați că și poveștile adevărate încep tot cu a fost odată? Ei bine, a fost odată un român de poveste, unul dintre cei mai mari inventatori ai secolului XX. Henri Marie Coandă a proiectat peste 10 tipuri de avioane, a inventat farfuria zburătoare și trenul de mare viteză. Vreți să-i aflați povestea? Pregătiți-vă să zburați alături de noi într-o lume magică!

Henri Coandă s-a născut acum mai bine de 130 de ani la București într-o familie cunoscută a acelor vremuri, într-o casă mare și frumoasă, unde se țineau adesea baluri și petreceri. Henri mai avea încă 5 frați și surori, iar tatăl său, generalul Constantin Coandă, era militar de carieră, în timp ce mama sa, Aida Danet, era fiica unui doctor important care îl îngrijea pe împăratul Franței, Napoleon al III-lea.

Fascinat de vânt și de zborul păsărilor, la nici 4 ani, Henri i-a spus tatălui său:

– Tată, eu văd, aud, simt vântul! Când voi fi mare îmi voi construi propria pasăre! Ai să vezi, va zbura sus, sus, cel mai sus!

Tatăl său a zâmbit, simțind că Henri este un copil special care va schimba lumea într-o zi. Pe când Henri avea 13 ani, tatăl îi spuse:

– Henri, de acum ești om mare, trebuie să iei o decizie importantă pentru viața ta. Ce vrei să faci mai departe? Să mergi la moșia bunicilor și să-i ajuți sau să devii militar, ca mine?

Henri iubea cărțile de aventură, cânta la violoncel și visa să zboare ca păsările, dar pentru că își adora tatăl a plecat la școala militară de la Iași. Aici avea cele mai mari note și era șef de clasă, dar mintea îi era mereu la fizică, tehnică și știință. Ce fericit era duminica, când construia cu prietenii săi avioane de hârtie și povestea despre mașini, născociri și alte proiecte îndrăznețe la care visa!

– Dragul meu, cariera militară nu ți se potrivește, spuse într-o zi tatăl lui Henri. Te încurajez să mergi la Berlin, la Școala Politehnică, unde vei învăța lucruri care o să îți placă mai mult decât armata. Și așa s-a întâmplat. Acolo Henri a aflat despre primul zbor din lume, cel al fraților Wright, dar și despre primul automobil construit.

– Ce multe lucruri noi se inventează! spunea el cu entuziasm.

Inspirat de oamenii pe care îi admira, Henri a făcut primul său experiment de zbor la doar 19 ani. A lansat în aer macheta unui aeroplan cu ajutorul unei rachete. Aceasta a plutit 300 de metri în aer, apoi a explodat, însă Henri nu s-a descurajat mai ales că, la un an dupa aceea, a aflat despre zborul altui român, Traian Vuia, care se desprinsese de sol cu un aparat mai greu decât aerul!

Henri a studiat mult în anii următori. La 24 de ani avea 4 diplome de inginer, dar nu și-a neglijat pasiunile. La Berlin a cântat la violoncel cu orchestra imperială. La Paris a vizitat atelierul maestrului Rodin, unde a devenit bun prieten cu Brâncuși, cel mai mare sculptor român.

Pe vremea aceea, Parisul era raiul inventatorilor. Aici, sprijinit de tatăl său, şi-a deschis primul atelier de lucru unde a construit un aeroplan cu aripi din lemn fără elice și cu motor cu reactie.

– Avionul românului nu are elice! spuneau toți inventatorii din jur.

– Este cu adevarat ingenios! se minunau oamenii, mai ales ca băiatul avea doar 24 de ani.

– Ce mașină ciudată de zbor! Să-i spunem avionul Coandă!

Așadar, într-o zi rece de decembrie s-a auzit pentru prima dată în lume zgomotul unui avion cu reacție. Coandă a hotărât să-și încerce noul avion pe un aerodrom de lângă Paris, pilotându-l el însuși, deși nu mai zburase până atunci. Îi era frică, dar trebuia sa încerce! Aparatul s-a ridicat aproape 1 minut în aer, dar, dintr-o dată, a luat foc, îndreptându-se cu viteză spre zidurile Parisului, fără să mai răspundă la comenzi. Apoi avionul a alunecat pe o aripă și buuum, a căzut la pământ, aruncându-l pe pilot la câțiva metri distanță de el.

– Ai pățit ceva? a întrebat speriat un om care urmărise zborul.

– Ești bine? Să vină un doctor!

– Cred că și-a rupt o mână ….și ceva dinți… incredibil! A scăpat ca prin urechile acului!

Dar Henri nu-i asculta. Era mai fericit ca niciodată.

– Am zburat! Am zburat! Asta e esențial… și totuși… ce s-a întâmplat? De ce a ars avionul?

Abia peste 20 de ani, Coanda și-a răspuns la aceasta întrebare, în timp ce se juca cu o picătură de apă care venea pe robinet. Atunci a observat ca jetul de apă, în loc să se împrăștie, i se scurgea pe deget și a zis:

– Ideile nu pot fi comandate, ele vin ca un miracol. Astazi literatura de specialitate numește Efectul Coanda tendința unui lichid de a sta lipit de o suprafață, iar medicina, aviația și o mulțime de alte științe folosesc observația inventatorului român.

După eșecul primului său zbor, Coandă a construit un al doilea avion, de data aceasta cu elice. Aparatul era atât de uimitor încât o companie britanică i-a oferit pe loc rolul de director.

– Sir, am fi onorați să veniți la Uzinele Bristol să construiți cele mai bune avioane cu elice din lume! Le-am putea numi chiar Bristol-Coandă!

Lucrurile s-au schimbat însă când a început Primul Razboi Mondial. Henri a lucrat pentru armata franceză și în acea perioadă a proiectat un avion care putea să zboare fără întrerupere 1800 de km. Era foarte mult pentru acea vreme, desi astăzi avioanele pot zbura 16.000 de km.

După război a inventat locuințele din materiale prefabricate ce puteau fi ridicate în doar 5 ore și a descoperit un nou material, betonul-lemn, care a fost folosit și la construirea Palatului Culturii din Iaşi. De asemenea, a făcut și un proiect care transforma apa de mare în apă numai bună de băut cu ajutorul energiei solare, plus un sistem de extragere a petrolului în largul mării. Deși poate nu vă vine sa credeți, Coanda este cel care a inventat farfuria zburătoare care decola și ateriza pe verticală și zbura cu viteză foarte mare – un aparat la care a lucrat vreme de 40 de ani.

– Românul a mai inventat ceva! scriau toate ziarele vremii.

Dupa o viață plină de descopeririri uimitoare, Henri Condă a revenit în România la 81 de ani, la fel de prietenos și creativ. Aici a propus un proiect revoluționar – Aerotubexpres – care permitea transportul de pasageri şi de marfă prin conducte, supra şi subterane cu 500 km/h! Asta însemna că nu mai era nevoie de camioane care să transporte mărfuri pe șosele, iar oamenii puteau ajunge mult mai repede la destinație. De exemplu, drumul Bucureşti-Ploieşti se putea face în doar 10 minute. Astăzi un astfel de drum cu trenul durează 45 de minute. Din păcate, Coandă a încetat din viaţă la 86 de ani, înainte să-şi vadă acest ultim proiect pus în practică. Dar, acum 5 ani, americanii au anunțat că pe baza descoperirii lui Coandă vor construi un tren care să lege New York de Washington. Uimitor, nu?

Românul de poveste Henri Coandă a schimbat istoria aviației și ne-a arătat că omul este capabil de multe lucruri mărețe iar de numele său se leagă numeroase invenţii. Oare cum ar fi arătat acum lumea dacă Henri Coandă nu și-ar fi urmat pasiunea?

 

O poveste bazată pe articole online și print, interviuri și documente din arhive publice

Lectura: Alin State

Un proiect finanțat prin Start ONG